DANIEL IANCU vorbeste! In sfarsit!

De cand Daniel Iancu si-a deschis blogul, eu, ca un om caruia dupa ce citeste o postare pe un blog, considera ca este de bun simt cand spui ce ai simtit citind articolul, am comentat regulat, la fiecare postare, si am ceva timp de cand tot comentez. 

Cum mesajele semnate mi-au fost cenzurate in totalitate, fiindu-mi publicate doar mesajele anonim-laudative, in care elogiam distinsa sa figura artistica, dar nu si pe cele care contineau unele critici (constructive, de altfel) am concluzionat ca artistul are o spaima ancestrala de feed-back (in special negativ). Cum singurul feed-back capabil sa ne conduca spre evolutie este cel negativ, pe care intorcandu-l pe toate fetele (cu o minte deschisa, bineinteles) putem intotdeauna afla,  care ne sunt punctele slabe, unde am mai putea imbunatati ceva, si cum includem in etapele de atingere a obiectivelor proprii, si acele, mai mici, sau mai mari, imbunatatiri. Pentru un artist, feed-back-ul este o mina de aur, dar bineinteles ca pentru acel artist care are o gandire critica, si abilitatea numita in engleza fairmindedness, adica de a se gandi in egala masura la toata lumea, la el, la cei care ii asculta muzica, la cei care ii citesc blogul, si nu in ultimul rand la cei care comenteaza pe blogul lui. Cert este ca un artist veritabil, si de bun simt, are aceasta abilitate "fairmindedness", nu si artistul in discutie. 

Astazi, mi-am verificat corespondenta pe mailul de la job, care astepta de cinci zile (mai exact de sambata), fiindca saptamana trecuta m-am operat la un ochi (cel mai bolnav dintre ei) si sunt in concediu medical. 

Am ramas surprinsa, cand am gasit urmatorul mesaj de la insusi cenzuratorul-de-mesaje, Daniel Iancu. Il redau mai jos, impreuna cu mesajul meu de raspuns. 

Nu pot sa nu le asez frumos in jurnalul meu de bord, pentru ca el contine si o amenintare care a fost dusa deja la indeplinire de artist: m-a parat la serviciu. Nu stiu ce a spus, dar a trimis trei linkuri catre blogul meu, plangandu-se probabil, si ca mesajele mele ii afecteaza gandirea creatoare. 

Linkurile buclucase sunt trimise tocmai din Brasil! 

http://florploiesteanu.blogspot.com.br/2011/12/daniel-iancu-nu-mai-vreau-roscate.html

http://florploiesteanu.blogspot.com.br/2011/12/sufletul-romanesc-si-muzica.html

http://florploiesteanu.blogspot.com.br/2011/12/daniel-iancu-un-artist-blazat-dar-de-ce.html

Intotdeauna cand ne asteptam la un tip de reactie, primim opusul ei. Oare de ce? 

"Cred ca ar trebui sa te opresti cumva. Este un simplu sfat deocamdata.  Pierd deja prea mult timp incercand sa evit mesajele tale pe care le  consider fara rost. Am o familie frumoasa acum deci tu nu ai ce cauta  in viata mea nici acum si nici in viitor. Mergi la un psiholog sau la  un medic pentru ca ai o problema pe care doar tu poti sa o rezolvi. As aprecia foarte mult daca nu m-ai mai deranja. Bine ar fi sa nu imi mai  deranjezi nici familia, prietenii, cunoscutii. Sper ca am fost destul  de clar si de politicos."
Daniel Iancu

From: Alexandrescu Manuela 

Sent: Wednesday, March 28, 2012 9:57 AM

To: 'email@danieliancu.ro'

Subject: RE: de la mine urare, fiindca azi e sarbatoare :)))

Ma bucur din suflet ca ai o familie frumoasa, si iti urez din toata inima sa o pastrezi. Pacat ca nu ai gasit niciodata de cuviinta sa vorbesti si o faci numai ca sa imi spui ca "ai luat-o pe aratura" si ca sa ma "avertizezi" cu simple sfaturi "deocamdata". Eu sunt in concediu medical acum, m-am operat la un ochi, pe care il pierdeam. Cel mai bolnav dintre ei. La cap nu am nimic, stai linistit, iar daca tu nu ai inteles ca de fapt, prin ignorarea sufletelor cel care are probleme esti doar tu, daca nu ai inteles ca fugind de mesajele critice constructive si iubind doar laudele singurul suflet problema esti doar tu, inseamna ca va mai dura ceva timp pana te vei fi transformat dintr-o piatra intr-un suflet care poate sa inteleaga si sa iubeasca oamenii. 

Singurul mesaj fara rost este cel pe care mi-l trimiti acum, in care ma ameninti. Am vazut de altfel cu ce ma ameninti, imi ameninti jobul. De cata intelegere are nevoie o piatra, ca sa ajunga sa ameninte gratuit pe cineva cu care nu a avut patru ani, curajul fizic de a vorbi de la inima la inima? care a evitat, precum spui, sa aiba un dialog normal? Eu nu am contactat nici unul dintre cunoscutii tai, tot ce am primit ca fiind informatii pe care le consideri personale, le-am primit pe mail, fara sa stiu cine de fapt era la capatul celalalt. Intr-un cuvant, binevoitori, care nu au ezitat sa te vorbeasca de rau, crezand poate ca eu voi face la fel, si care au renuntat sa o mai faca, vazand ca nu le sustin punctele de vedere, si spunandu-le ca nu esti un om rau, ci doar insensibil. Insensibilitatea ta se confirma prin mesajul pe care mi l-ai trimis (observ ca pe 24 martie) dar pe care eu l-am vazut astazi, cand am intrat sa imi verific corespondenta. 

Ca sa devii un artist veritabil, ai nevoie mai intai sa redevii sensibil, caci altfel vei fi doar un lautar care vaneaza conjuncturile. Noica are trei eseuri prin care ne comunica solutiile de a scapa Romania de prestatiile lautarilor, adica a acelora care, fara sa fie niste oameni de cultura, creeaza opere care nu aduc beneficii culturii si nici oamenilor, ci care urmaresc doar o faima personala, si beneficii materiale, fara sa ajute sufletul romanului sa evolueze. 

Iti urez o trezire la realitate cat mai usoara, desi stiu ca nici o trezire la realitate nu este usoara, ci rupe bucati din inima noastra. Atata timp cat nu atentezi la libertatea mea, nici eu nu atentez la a ta. Esti liber sa faci ce vrei, asa cum si eu sunt libera sa fac ce vreau. A atenta la libertatea cuiva prin amenintari de genul mesajului pe care mi l-ai trimis, denota ca ai ramas un comunist care aplica in viata sa legea lui "descurca-te" adica a face totul ca sa evite confruntarea cu propriul sau suflet micsorat de dorintele de a fi laudat, de dorintele de a fi celebru fara ca sa o merite. Eu am vazut in tine o potentiala lumina, dar se pare ca tu nu o simti si iti continui opera pe o linie moarta. Redescopera-te! Doar asa vei ajunge la potentialul maxim de creativitate. Altfel vei ramane in muzica unul dintre cei multi si marunti. 

Dumnezeu sa te binecuvinteze si sa iti daruiasca Lumina intelegerii tuturor lucrurilor, si mai ales, a tuturor oamenilor. Asa precum eu  stiu ca esti, dar din nu stiu care motive, ai uitat ca esti. 

Vad o poezie, 

O bucata dintr-o Opera de Arta

In desfasurare,

Proiectand un mod de a vedea, 

Lucrurile,

De a vedea legaturile dintre suflet si minte, 

Un mod de a stimula imaginatia in interior,

De a dezgropa veneratia luminii.

Cu un sentiment de uimire, 

Vad o poezie libera de obstacole,

Putere ce atinge sufletul

Miscandu-l spre lumina,

Spre potentialul necunoscut mintii omului, 

Ci numai inimii lui.

Si cat de trist,

Ca numai eu, si inca vreo cativa,

Vedem. Simtim. 

Lumina ei.

Cu stima/Best regards, 

Manuela Alexandrescu