Oamenii rafinati nu sunt nicidecum niste oameni evoluati. Oamenii evoluati sunt aceia care inteleg, care ii inteleg pe absolut toti ceilalti, si nu raman doar la nivelul rafinarii gusturilor: asta imi place, asta nu-mi place, tipul asta imi place, celalalt imi face sila. Ceilalti ii pot face sila si omului intelegator, dar e o altfel de sila, e o sila de lucrurile care ii chinuie pe acei oameni, nu de oamenii insisi, e o sila de ignoranta care le ucide sufletele, nu de sufletele insesi.
Oamenii rafinati, au ajuns numai pana in punctul extrem de jos, de a-si fi rafinat gusturile, nu si de a-si fi rafinat intelegerea. Cei mai ignoranti mi se par aceia- asa cum am observat de cand am eu blogul- care desi citesc ceea ce spui, nu vor sa vada si altcineva, sa faca acest lucru in mod public, se delimiteaza de o plasare a lor de catre ceilalti intr-o anumita categorie, iesita din obisnuit, de exemplu cum sunt gandurile mele puse in acest blog.
Acest tip de persoane, nu ar putea suporta nici macar ideea ca cineva, le-ar putea baga in aceeasi oala cu …o nebuna ca mine, caci cine se incumeta (par example) sa il critice pe Daniel Iancu? Toata lumea ii face lui Daniel Iancu plecaciuni, pe blogul sau, ori pe pagina sa facebook, ori direct pe mail,, dar nu ar indrazni nimeni, sa ii critice opera, chiar daca uneori ar mai avea cate ceva de …sugerat, nu neaparat de criticat!
Nu se poate sa fii intotdeauna, de acord intru totul cu o persoana, in tot ceea ce zice, ori face, caci daca esti astfel, unde mai este individualitatea ta, gandirea ta proprie? Esti ca o oaie, care urmeaza turma! vorba lui Einstein, ca sa faci parte dintr-o turma, trebuie mai intai sa fii o oaie. Imi place cum aborda diferenta dintre prieteni si dusmani Schopenhauer, spunand ca “prietenii se numesc sinceri, dusmanii sunt sinceri”.
Oamenii nu pot evolua, daca nu primesc feed-back, si mai ales, daca il refuza categoric ca fiind total eronat! si aici, ca in orisice domeniu, se aplica principiile din managementul calitatii. Calitatea oamenilor poate creste numai integrandu-sepe ei insisi intr-un sistem de imbunatatire continua, imbunatatire ce nu poate exista fara prelucrarea feed-back-ului. Dar ca sa poata fi prelucrat, feed-back-ul trebuie mai intai primit, acceptat, intors pe toate partile.
Nu exista feed-back in totalitate negativ, din orice feed-back, daca este analizat obiectiv, se pot extrage punctele slabe si punctele tari ale problemei supuse atentiei. Nu poti sa primesti numai feed-back pozitiv, caci nu exista perfectiune, omul este imperfect prin el insusi, asa l-a creat Dumnezeu, ca sa poata creste, sa-si poata desavarsi sufletul.
Feed-back-ul in totalitate pozitiv te arunca intr-o lancezeala urat mirositoare, in care te imbolnavesti, si din care nu te mai poti ridica fara o frictiune, fara un feed-back negativ, care sa iti dea plusul de energie de care ai nevoie pentru a-ti invinge forta de inertie, ce te tine tintuit in parerea de propriul sine. Acest lucru nu reuseste sa il inteleaga acest om de “folk” (folkul in acceptiunea romanilor inseamna cu totul altceva decat termenul original, dar voi reveni candva cu tratarea acestui subiect). El nu reuseste sa priceapa ca un artist are nevoie ca de aer de feed-back negativ, in el fiind ascunsa chiar posibilitatea de imbunatatire a prestatiei sale artistice, iar de aici posibilitatea de a evolua ca om, in general, si - ceea ce ravneste in adancul sufletului sau, si are el nevoie - ca om de arta, in special. Asta denota stadiul de ignoranta rafinata in care se afla.
Porcului ii place scarpinat si prostului laudat, ast proverb este cat se poate de adevarat. Dar nu te poti pune cu prostul, caci se supara si tace, scrasnind infundat, si mai ales afundat in propria parere (prea buna) despre sine. Daca stai sa-l asculti, il auzi spunandu-ti ca nu are nevoie de parerile negative ale altora, asa cum am citit de fapt, in multe locuri in care isi loveste criticii cu inertia lui. Dar el nu stie ca noi nu ne putem vindeca singuri, intotdeauna este nevoie de doi pentru acest lucru, care rand pe rand, isi iau in primire prin rotatie, rolurile de doctor si de pacient.
De aceea nu pot sa ii cred pe cei care divorteaza, cu atat mai mult pe cei care au deja copii, si cu atat mai mult, copii mari, fiindca ei nu se vor putea vindeca niciodata fara cea de-a doua parte. Ii pot intelege, ca sunt prea ingusti la minte, ca sunt foarte vanitosi, ca au prejudecati foarte multe, dar tocmai acestea sunt bolile de care este vital sa se vindece. Cu orice persoana s-ar insoti, aleasa pe baza afinitatilor rafinate de-a lungul vietii lor, nu vor ajunge niciodata sa evolueze, ci doar sa isi rafineze gusturile si mai adanc, evident devenind un cuplu plin de gusturi rafinate, care traiesc in comun, dar care nu vor ajunge niciodata sa fie ceea ce avem nevoie sa devenim de-a lungul vietii noastre, niste oameni plini de iubire, de compasiune si de inteleapta intelegere.
Carcotasii ar putea veni cu proverbul “doctore, vindeca-te mai intai pe tine insuti” dar in viata, este ca si in medicina, intotdeauna exista un doctor, si un pacient, iar rolurile se pot inversa(si chiar se inverseaza, mai ales in cuplu), daca pacientul devine si el doctor, intr-o alta problema, cu care s-a confruntat la un moment dat, supravietuindu-i. Ar putea sa spuna ca el este evoluat déjà, caci in prezenta prietenei sale, sau a prietenilor sai, nu transpira nici una dintre racilele care ii stapanesc sufletul; dar, ar fi suficient numai sa stea impreuna cu cineva, mai mult timp, ca sa aiba ocazia de a ‘scoate” toata mizeria din propria-i inima…dovada este propria-i casnicie esuata…cei doi parteneri, au scos din ei insisi mai multe decat puteau duce, data fiind vanitatea care le roade inimile. Iar pana nu ajung umili, Iubirea, care inseamna Dumnezeu insusi, nu va veni in inimile lor. Umilinta nu poate veni decat in inimile unor fosti adevarati vanitosi, dar cand o vor cunoaste, vor sti si sa iubeasca, si sa se inteleaga, vor sti ca nu exista doi oameni care nu se pot intelege si iubi, ci exista mandrie si prejudecata, peste care nu pot trece.
Poate crede Iancu Bogdan Daniel ca el este un om evoluat, dar eu stiu ca nu este deloc astfel, este doar rafinat, evolutia are loc numai cu frictiune, cu eliberare de caldura, lucru care poate aparea numai si numai intre doua persoane. Daca vrea sa nu aiba parte de disensiuni, trebuie sa stea singur pe veci, caci in orice cuplu care are pretentia sa atinga starea de iubire, fara polemici cordiale nu vor putea sa acceada la ea. Doi oameni care se mai si cearta, nu inseamna neaparat ca nu se iubesc, asa cum doi oameni care nu se cearta niciodata, nu inseamna in nici un caz ca se iubesc.
Dumnezeu nu a spus degeaba ca, ceea ce El a unit, omul sa nu desparta. Ghici de ce? pentru ca daca se despart de fiecare data cand nu le convine ceva la celalalt, nu vor ajunge niciodata umili si plini de iubire si intelegere unul cu celalalt. Iar la batranetile noastre, pacea, intelegerea si iubirea, sunt singurelele lucruri de care avem nevoie, nu de faima, care ne coboara, nu de laude, care ne ucid sufletul si nici de bani, cu care nu putem plati nici macar o zi de viata in plus.
