Until the Real Things Come Along

Cand dintr-o mare ingratitudine a sortii vointa este sfaramata, omul nu mai vrea nimic, firea i se imblanzeste, este trist, nobil, resemnat. Daca gandirea isi pierde obiectul determinat, risipindu-se in lumea inconjuratoare,
ea anunta o disparitie gradata a vointei. Omul cauta o scapare proprie de legaturile care-l tin pe pamant, are dulcele presentiment al mortii, care anunta iesirea timpului de sub comanda imperioasa a vointei.

O bucurie secreta, “bucuria necazului”, insoteste aceasta stare. Cand suferi si te lamentezi fara sa te resemnezi ai pierdut si pamantul si cerul; nu-ti mai ramane decat o sentimentalitate searbada.

Baza oricarei vointe este nevoia, lipsa; prin urmare durerea. Daca scopul vointei lipseste sau daca este atins prea usor, omul este cuprins de o mare plictiseala. Viata lui oscileaza atunci intre durere si plictiseala, ca
elemente esentiale ale vietii. Plictiseala sfarseste adesea in disperare, este trasatura de unire intre fiinte si deci ratiunea sociabilitatii.

Efortul identificandu-se cu actul constiintei se numeste vointa. Orice impiedica vointa se numeste durere. Orice permite vointei sa-si atinga scopul se numeste placere. Vointa insasi concretizeaza mai slab sau mai pregnant durerea si placerea. Satisfactia este repede depasita dand nastere unei noi necesitati, unei noi dureri si tot asa...

A voi inseamna a suferi si cum a trai este vointa, orice viata este prin esenta dureroasa. Viata omului este o lupta permanenta pentru a exista cu siguranta de a fi invins. Asta pana la sfarsitul acestei planete, pe care existam si vietuim.

Atunci cand prin simpatie universala sau caritate omeneasca cineva se identifica in toate fiintele, suprimand principiul individualismului pur; cand si-a negat propriul timp prin ascetism, alungand de la sine orice dorinta, atunci vointa amorteste, subiectul cugetator si obiectul cugetat dispar si nu mai este nici vointa, nici reprezentare, nici lume. Recunoastem bucurosi ca ceea ce ramane dupa suprimarea completa a vointei nu reprezinta nimic pentru cei care sunt plini de vointa de a trai. Dar pentru aceia la care vointa s-a negat, lumea noastra ce este?
Nimic!



A.S.