“Daca romanii isi pierd si simtul umorului, atunci totul e pierdut…”

Mai intai am ramas stupefiata! Acum sunt oripilata de-a dreptul! Daniel Iancu m-a reclamat, pentru simplul fapt ca am vrut sa ma trateze ca pe o fiinta umana si nu ca pe un obiect. Mi-a instalat un server, prin care intra in computerul meu, si imi ia date (nu stiu la ce i-or fi trebuind). Intamplator, mi-am instalat ZoneAlarm si in fiecare secunda cat tin computerul deschis, este un trafic de dute-vino intre computerul meu si serverul instalat in urma dorintei domniei-sale.

Sunt oripilata! Nu imi vine sa cred ce sunt oamenii in stare, atunci cand ii trateaza pe ceilalti oameni ca pe obiecte! Acei oameni care nu pot sta de vorba cu tine, uitandu-se in ochii tai, atunci cand ii rogi, sunt oameni fara Dumnezeu, fiindca si eu sunt un om ca si el. Ma gandesc ca l-am rugat sa ma ierte fara ca sa primesc vreun raspuns. Iar motivul nu a fost altul decat ca a insemnat prea mult pentru mine.

Frumos mod de a-ti incepe un nou drum in viata. Desi crede ca eu sunt dusmanul lui, eu ii spun cu mana pe inima ca cel mai mare dusman al lui este el insusi. Eu l-am rugat sa ierte, tocmai pentru ca stiu ce bine iti produce aceasta iertare in propria viata. El mi-a inspirat poezioarele pe care le-am scris, eu, un om care nu compusese versuri in viata lui! Iar el mi-a facut reclamatie (probabil penala) . Eu i-am spus ca imi doresc sa fie iubit si sa ajunga la maximul sau de potential creator! Iar el m-a trimis la psihiatru si la psiholog. Eu i-am urat "La multi ani, la una suta de ani" el  in schimb m-a urat, si m-a urat la 'securitate", ba mi-a mai si spus ca nu vrea sa ma mai vada vreodata.

Eu ii urez in continuare numai bine, si il rog pe Dumnezeu sa il ajute sa se elibereze de obiceiul de a judeca oamenii ca si el.

Dumnezeu sa te binecuvinteze Daniel Iancu. Stiu ca intr-o zi te va aduce si pe tine la Adevarul Lui. Pe toti ne aduce, pentru ca in fata Lui toti suntem la fel de mici, si la fel de mari.

Mereu am apreciat oameni ca Petre Tutea, ca Nicolae Steinhardt, ca Mircea Eliade sau Constantin Noica, acei oameni de mare cultura, care , pe langa faptul ca au fost genii, au fost si foarte religiosi, adica au recunoscut intotdeauna ca exista un Dumnezeu al milei, al iertarii, al dragostei, care ne vede inimile cu ce ganduri se afla in ele, si dupa asta ne judeca, nu dupa ceea ce oamenii cred ca au in inima.

"O babă murdară pe picioare, care stă în fata icoanei Maicii Domnului în biserică, fată de un laureat al premiului Nobel ateu - baba e om, iar laureatul premiului Nobel e dihor. Iar ca ateu, ăsta moare asa, dihor." a zis Petre Tutea. Avea dreptate. 

Sa fii iubit Daniel Iancu, pentru cine esti cu adevarat, nu pentru cine pari ca ai fi. Eu cred in continuare ca esti un Om Bun, si ca ceea ce faci acum este consecinta sfatului noii tale prietene, care nu a putut sa te invete altceva decat sa mergi cu mine in justitie. Adevarata este vorba romaneasca "femeia te ridica, femeia te coboara". Stiam ca esti influentabil, dar ca sa te lasi influentat in rau, la asta nu m-am asteptat.

Daca vrei sa ne razboim, eu te las sa te razboiesti singur.  Nu am nimic de ascuns, nu mai am nimic de raspuns la comportamentul tau odios.  Fiindca sunt de acord cu ideea lui Steinhardt de critica, emisa in cartea sa "In genul...tinerilor" : «A fost cartea mea un act de critica, dar inapoia criticii se aflau paradoxul si admiratia. A fost si din partea mea un act de revolta sau mai bine zis de neconformism tineresc, un act de contestare, daca nu obraznic, in orice caz ludic».” 

Si ca sa inchei cu citatul tau favorit: "Daca romanii isi pierd si simtul umorului, atunci totul e pierdut..." mai ales sufletul, care nu mai poate fi cumparat cu nimic.


Ravnind la o discutie fata in fata, asa cum ar fi fost normal pentru un om inteligent, cu ochii larg deschisi, de la inima de om la inima de om, am primit raceala de moarte a unei inimi impietrite, rod al unei iubiri pline de gelozie si ignoranta.