Doamne, îţi dau Ţie toată iubirea mea,
Primeşte-o! te implor! şi nu mă mai lăsa,
Crucea ce mi-ai dat să o hârşâi prin colb,
umilindu-mă înainte-i, nefăcând voia Ta.
Coboară Doamne peste mine şi inima mea,
şi ajută-mă! de mine să mă pot lepăda.
Să mă arunc, prăpastie adâncă să mă fac,
Smerenia de la tine a şti să o îmbrac.
Asta mi-e ruga Doamne, de fiecare ceas,
Aşa-mi grăieşte sufletul de eu, de mine ars,
Mi s-a întins răbdarea în punte peste vreme,
şi m-am găsit secată de ea, fără putere.
Şi glasul inimii mele sângerânde mi-adun,
c-o ultimă suflare, Ţie să mă supun:
Primeşte-mi Doamne, toată iubirea mea,
Aşa murdară cum e, şi fă ce-i şti cu ea!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu