Infans

„Infans” înseamnă ceva care devine independent. El nu poate deveni fără a se desprinde de origine : părăsirea este deci o condiţie necesara, nu numai un fenomen secundar. Conflictul nu este depăşit în cazul în care conştiinţa rămâne captiva contrariilor; de aceea este nevoie de un simbol care sa-i arate necesitatea desprinderii de origine.

În timp ce simbolul „infans” fascinează şi cuprinde conştiinţa, apare efectul salvator în conştiinţa şi se îndeplineşte acea separare de situaţia conflictuala de care conştiinţa nu a fost capabila.  

Simbolul este anticiparea unei stări a conştiinţei care abia acum se naşte. Atât timp cât aceasta nu este realizata, „copilul” rămâne o proiecţie mitologica, ce necesita repetiţie cultuala şi înnoire rituala.

Copilul Isus este, de ex. o necesitate cultuala atâta timp cât majoritatea oamenilor încă nu este capabila sa realizeze psihologic propoziţia „daca nu deveniţi ca şi copiii”. 

Totalitatea umana consta dintr-o unire a personalităţii conştiente şi inconştiente. Aşa cum fiecare individ rezulta din gene atât masculine cât şi feminine şi fiecare sex e determinat de predominanta genelor corespunzătoare, la fel în psihicul bărbatului numai conştiinţa este masculina, iar inconştientul este feminin. La femeie lucrurile stau invers.

Ideea unei conjunctio a masculinului şi femininului, care a ajuns concept aşa-zis tehnic în filosofia hermetica, apare ca mysterium iniquitatis deja în gnosticism, probabil influenţat de vetero testamentara „căsătorie divină”, aşa cum,de ex., a realizat-o Hosea.

Aceasta e indicata nu numai de anumite obiceiuri transmise, ci şi de citatul din Evanghelie în a doua  scrisoare către Clemens : „Când cei doi vor fi unul, şi ceea ce e afara ca ceea ce e înăuntru, şi masculinul cu femininul, nici masculin, nici feminin.”

C.G.Jung