duminică, 13 iunie 2010

"Adevărul, care oricum ne este refuzat, e mai puţin important decît dragostea, pe care urmează abia s-o pierdem. "




Oare a respectat cineva dispozitiile testamentare ale lui Nichita Stanescu? Sau le-au considerat niste filozofeli demne doar de a fi recitate si nu aplicate?


Ei bine, nu este filozofeala, este curata experienta de viata. Si mai mult, este valabila in orice situatie, in orice legatura, in orice fel de relatie.


Pentru cineva care iubeste adevarul, cu siguranta a experimentat faptul ca, adevarul este prin el insusi un mister - niciodata posibil a fi dezvaluit in totalitate, fiindca daca adevarul s-ar dezgoli in fata cuiva in totalitatea sa,  el nu ar mai prezenta caracteristicile definitorii ale misterului, ale vietii. 

Adevarul inseamna sa traiesti viata exact asa cum vine, exact asa cum ti-o serveste existenta, fara sa incerci sa o conduci pe cai lipsite de suferinta, fara sa ii aplici tot felul de prejudecati; fiindca viata careia i s-au aplicat prejudecati, sabloane , nu mai este viata, si in consecinta, ceea ce devii, ceea ce esti, nu mai reprezinta adevarul despre tine insuti. 


Poti crede ca adevarul tau este mai adevarat decat adevarul celuilalt, dar de ce oare oamenii prefera sa se infoaie in pene unul in fata celuilalt, afirmand acest lucru, si sa renunte de fapt, la dragostea celuilalt, de langa el...

Si astfel pierde si dragostea, pierde si posibilitatea de a-si trai cu adevarat viata, asa cum vine, plina de mister si lipsita de prejudecati. 

Fiindca adevarul, viata, este lipsita de prejudecati, ea vine la fel la toata lumea, doar cei prosti cred ca ei sunt speciali si viata trebuie sa le multumeasca pentru acest lucru si sa le trimita numai "lucruri minunate" vorba Psatutei, care asteapta de vreo 35 de ani clipa cand viata ii va face pe plac si asta fara sa sufere cumva, fara sa sufere iubind, fara sa-i moara eul, din dragoste. 




Iar tu, iubirea mea, poti sa te bati in continuare cu pumnul in piept ca adevarul tau este mai adevarat decat adevarul meu, dar merita oare acest lucru? de fapt, a meritat? a meritat sa pierzi dragostea insasi ? te intreb...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu