In societate, cu totii depindem unii de ceilalti; interdependenta! Si este foarte bine sa depindem de oameni diferiti, cu meserii diferite, pentru bunastarea fiecaruia dintre noi.
Dar sa depinzi de altcineva din punct de vedere emotional, inseamna sa depinzi de alta fiinta pentru a fi fericit. Acum stiu ca acest lucru este o prostie, fiindca daca alti oameni contribuie la fericirea ta, apoi apare teama de pierdere, teama de instrainare, teama de respingere si controlul reciproc.
Acolo unde este iubire nu mai exista si cereri, nu mai exista si asteptari, nu mai exista dependenta. Eu nu iti cer sa ma faci fericita, fericirea mea nu se afla in tine. Daca vrei sa ma parasesti nu ma voi compatimi!
Tovarasia ta imi face o placere nespusa, dar n-am sa ma cramponez. Ma bucur de ea fara sa ma agat ca scaiul, pentru ca eu stiu ce inseamna sa iubesti, pentru ca eu stiu ce inseamna adevarata fericire. Nu de tine ma bucur atat, cat de ceva mai mare decat noi amandoi la un loc. Ceva ce am descoperit - un fel de simfonie, un fel de orchestra care canta o melodie atunci cand esti de fata, dar chiar si cand pleci, orchestra nu se opreste. Cand intalnesc pe altcineva, ea canta o alta melodie, care este de asemenea incantatoare. Iar cand sunt singura, ea tot canta. Exista un repertoriu vast si cantecul nu inceteaza niciodata.
Asta inseamna ca sunt treaza. Asta inseamna ca nu mai am creierul spalat, asta inseamna ca nu mai traiesc dormind. Poate parea ingrozitoare intrebarea, dar cum se poate spune ca ma iubesti, daca te agati de mine si nu-mi mai dai drumul? Daca nu ma mai lasi sa rasuflu? Este cu putinta sa spui ca ma iubesti daca, pentru a fi fericit ai nevoie de mine din punct de vedere emotional? Este ca o palma la adresa a tot ce stii, la tot ceea ce ai invatat si crezut toata viata.
Dar trebuie sa lasi totul. Nu renuntarea fizica, aceasta e usoara. Abia cand iluziile tale se prabusesc, intri in sfarsit in contact cu realitatea; si niciodata nu mai esti singur, niciodata.
Singuratatea nu este vindecata de tovarasia unui alt om. Singuratatea se vindeca prin contactul cu realitatea si renuntarea la iluzii, orice ar fi, nu are un nume anume. Dar nu poti cunoaste acest ceva anume decat renuntand la ceea ce este ireal. Afli ce inseamna singuratatea doar cand renunti sa te cramponezi, doar cand renunti la dependenta. Primul pas in aceasta directie este cand consideri ca este ceva de dorit. Daca nu ti se pare un lucru dezirabil, cum ai putea macar sa te apropii de el?
M-am gandit mult la singuratate, cativa ani buni. Pot spune ca am aprofundat singuratatea. Tovarasia oamenilor nu te poate elibera de singuratate, fiindca tovarasia oamenilor nu face decat sa iti distraga atentia. Sa iti distraga atentia de la golul pe care il simti si pe care chiar il ai in interior.
Ai un gol in interior, nu-i asa? Si cand acel gol iese la iveala, tu ce faci? Ceea ce face toata lumea, fugi, pornesti televizorul, dai drumul la radio, citesti o carte, cauti companie umana, cauti divertisment, cauti distractie. Toata lumea face la fel. Si eu am facut intotdeauna la fel. Exista chiar o adevarata industrie in zilele noastre, un sector organizat sa ne distraga atentia si sa ne distreze.
Dar intr-o zi te regasesti. Te regasesti si te observi si te studiezi, asa cum un om de stiinta isi studiaza obiectul cercetarii sale. Va spun, ca pe masura ce iluziile incep sa se naruie, incepi sa cunosti lucruri ce nu pot fi descrise; si aceasta este ceea ce se numeste fericire.
Totul se schimba, si te indragostesti de starea de a fi treaz. Si vai, mi-a trecut mai bine de o jumatate din viata ca sa experimentez si sa aflu toate acestea...cat de multi ani am dormit...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu