Am citit aseara pe facebook, pe pagina lui Daniel Iancu, o cugetare a lui Petre Tutea, pe care sunt sigura ca a extras-o dintr-un context si a asezat-o pe profilul sau;
"Pesimismul este expresia metafizica a luciditatii."
si pentru ca eram sigura ca a extras-o din context, am gasit si continuarea spuselor lui Tutea despre luciditate.
Atunci cand i-am scris lui Daniel Iancu un comentariu pe blogul sau la postarea “Sunt mandru ca-s ruman”, comentariu care continea un citat al lui Petre Tutea , l-a sters, caci i-a displacut ceea ce spunea; si spunea cam asa:”
Pesimistul spune: maine vom muri!
Optimistul spune: deci ziua de astazi ne apartine! Sa ne bucuram de ea, caci maine vom muri!
Pesimistul spune: astazi vom muri!
Optimistul spune: deci mai avem putin de trait! Sa ne bucuram de putinul care ne-a mai ramas!
Pesimistul spune: viata e un chin, si va fi astfel pana la sfarsit!
Optimistul spune: nu vom mai primi alta viata, sa ne bucuram de ea, caci dupa furtuna iese intotdeauna soarele!
Pesimistul spune: pe seara se va innora! Cat de trist va fi peisajul…
Optimistul spune: sa ne bucuram atunci de soare cat mai este pe cer!
Pesimistul spune: toti oamenii s-au inrait…
Optimistul spune: daca toti suntem rai, si eu sunt primul dintre oameni, inseamna ca ei toti sunt mai buni decat mine!
Pesimistul spune: daca Dumnezeu nu exista, atunci tu optimistule ai incurcat-o, caci in sfarsit imi vei da si tu dreptate!
Optimistul spune: daca Dumnezeu nu exista, atunci tu cui ii vei mai spune ca ai dreptate? caci nu vei mai avea cui!
Pesimistul spune: optimistul e un prost, caci bunatatea lumii e o iluzie.
Optimistul spune: pesimistul este destept, dar iluzia este lumea lui.
Pesimistul acuza si istoria scrisa, si pe cea care se va scrie, ii acuza si pe inaintasi, si pe urmasi.
Optimistul se acuza numai pe el insusi si va incerca sa rescrie istoria lui.
Pesimistul este lucid tot timpul cat e treaz.
Optimistul este constient chiar si cand doarme.
Pesimistul va primi moartea cu luciditate, dar ingrozindu-se.
Optimistul o simte apropiindu-se si i se preda.
Pesimistul pierde si pamantul si cerul.
Optimistul stie ca daca pierde pamantul, va avea cerul, si daca pierde cerul, ii va fi ramas pamantul.
Prin urmare, Daniel Iancu a scris o cugetare de-a lui Petre Tutea care nu era nicidecum definitorie pentru personalitatea acestui mare roman. I se potriveste de minune o alta cugetare de-a lui :
„Luciditatea este o limpezire a spiritului nimicitoare. Cînd esti lucid esti în fata cimitirului. A fi lucid înseamnă a-ti da seama perfect de limitele si neputintele tale. Luciditatea este o categorie dizolvantă. În măsura în care Dumnezeu trebuie primit, si nu înteles, la Dumnezeu nu ai acces prin luciditate.” Si altul :” Desi sînt bolnav si neajutorat, nu îmi pare rău că exist. Încerc eu să-mi pară rău, dar n-are sens. Stiti de ce? Pentru că eu constat, în mod evident, că exist. Ceea ce mă confiscă pesimismului de a mă autonega este evidenta existentei mele. Omul care se sinucide n-a constatat că e om. N-a reusit să intuiască existenta sa. Să se trăiască pe sine. Eu nu mă pot sinucide - indiferent de starea mea, sănătate sau boală - fiindcă nu m-am făcut eu. N-am venit cu voia mea pe lumea asta. Si nici n-am să plec de voie din ea. ăsta este jocul fundamental al existentei mele.” „Când am văzut, în închisoare, că tot regimul care mi se aplică e inoperant - puteam eu, ca om, să-mi explic asta? Şi atunci m-am gândit că există o forţă supracosmică, transcendentă, numită Dumnezeu. Numai El putea face isprava asta, ca eu să scap de înlănţuire. Pentru că, personal, nu mă pot dez-lănţui şi elibera. Iar a vieţui acolo, la închisoare, fără asistenţa Lui nu se poate; au fost oameni care au murit... Atunci s-a născut în mine credinţa nelimitată în atotputernicia şi atotbunătatea divină.” “Am devenit un gânditor creştin când mi-am dat seama că fără revelaţie, fără asistenţă divină, nu pot şti nici cine sunt, nici ce este lumea, nici dacă are vreun sens sau nu, nici dacă eu am vreun sens sau nu. Nu pot şti de unul singur, când mi-am dat seama că fără Dumnezeu nu poţi cunoaşte sensul existenţei umane şi universale.”
Atunci cand i-am scris lui Daniel Iancu un comentariu pe blogul sau la postarea “Sunt mandru ca-s ruman”, comentariu care continea un citat al lui Petre Tutea , l-a sters, caci i-a displacut ceea ce spunea; si spunea cam asa:”
"Eu, daca ma bate un român, mă consider maghiar sau evreu. Nu pot ofensa neamul meu în nici un individ. Pentru mine, toti românii sînt egali români. Nu stiu daca sînt înteles: românii n-au nici un viciu dupa mine şi sînt egali."”Eu il iubesc mult pe Tutea, si datorita acestui fapt, ma simt obligata sa ii aduc lui Daniel Iancu cateva contraargumente la citatul extras si asezat pe profilul sau facebuc , si sunt convinsa ca daca Petre Tutea ar mai trai, ar fi incantat sa polemizam cordial! Nu si Daniel Iancu, pesimistul plin de luciditate, dar lipsit de constienta optimistului.
Pesimistul spune: maine vom muri!
Optimistul spune: deci ziua de astazi ne apartine! Sa ne bucuram de ea, caci maine vom muri!
Pesimistul spune: astazi vom muri!
Optimistul spune: deci mai avem putin de trait! Sa ne bucuram de putinul care ne-a mai ramas!
Pesimistul spune: viata e un chin, si va fi astfel pana la sfarsit!
Optimistul spune: nu vom mai primi alta viata, sa ne bucuram de ea, caci dupa furtuna iese intotdeauna soarele!
Pesimistul spune: pe seara se va innora! Cat de trist va fi peisajul…
Optimistul spune: sa ne bucuram atunci de soare cat mai este pe cer!
Pesimistul spune: toti oamenii s-au inrait…
Optimistul spune: daca toti suntem rai, si eu sunt primul dintre oameni, inseamna ca ei toti sunt mai buni decat mine!
Pesimistul spune: daca Dumnezeu nu exista, atunci tu optimistule ai incurcat-o, caci in sfarsit imi vei da si tu dreptate!
Optimistul spune: daca Dumnezeu nu exista, atunci tu cui ii vei mai spune ca ai dreptate? caci nu vei mai avea cui!
Pesimistul spune: optimistul e un prost, caci bunatatea lumii e o iluzie.
Optimistul spune: pesimistul este destept, dar iluzia este lumea lui.
Pesimistul acuza si istoria scrisa, si pe cea care se va scrie, ii acuza si pe inaintasi, si pe urmasi.
Optimistul se acuza numai pe el insusi si va incerca sa rescrie istoria lui.
Pesimistul este lucid tot timpul cat e treaz.
Optimistul este constient chiar si cand doarme.
Pesimistul va primi moartea cu luciditate, dar ingrozindu-se.
Optimistul o simte apropiindu-se si i se preda.
Pesimistul pierde si pamantul si cerul.
Optimistul stie ca daca pierde pamantul, va avea cerul, si daca pierde cerul, ii va fi ramas pamantul.
Prin urmare, Daniel Iancu a scris o cugetare de-a lui Petre Tutea care nu era nicidecum definitorie pentru personalitatea acestui mare roman. I se potriveste de minune o alta cugetare de-a lui :
„Mi-am dorit de multe ori să fac o teză de doctorat cu tema: aflarea în treabă ca metodă de lucru la români.”Ceea ce nu stie inca Daniel Iancu, si dat fiind faptul ca este un pesimist incurabil nici nu va afla vreodata, este Adevarul. Si i-o spune tot Petre Tutea:
„Am avut revelaţia că în afară de Dumnezeu nu există adevăr. Mai multe adevăruri, zic eu, raportate la Dumnezeu, este egal cu niciun adevăr. Iar dacă adevărul este unul singur, fiind transcendent în esenţă, sediul lui nu e nici în ştiinţă, nici în filozofie, nici în artă. Şi când un filozof, un om de ştiinţă sau un artist sunt religioşi, atunci ei nu se mai disting de o babă murdară pe picioare care se roagă Maicii Domnului.”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu