sâmbătă, 2 iunie 2012

Daniel Iancu -"Omul Bun" - este Narcisic



Facand afirmatia aroganta ca el nu atinge decat oameni Normali, si care au placere de a-l lauda, "Omul Bun" m-a constrans sa aflu cat de anormala sunt eu, si cat de normal este el. Spre mirarea mea, am aflat multe chestii, printre care si faptul ca este narcisic. M-am cutremurat citind si recunoscand majoritatea caracteristicilor narcisice la acest individ. Capitolul de mai jos este un extras din cartea medicului roman, Prof.Dr.George Ionescu. Voi reveni intr-un alt articol, pentru a dezvalui si cat de anormala sunt sau cel putin asa apar in ochii lui, si mai ales motivele care mi-au  modificat personalitatea, inclusiv cele de care el este direct responsabil, dintre care unul principal este refuzul de a comunica,  lipsa comunicarii. Cum sa comunice, doar el este un ins superior, iar eu cineva prea mic si insignifiant pentru a fi luat in seama. Si totusi, zice un proverb, buturuga mica rastoarna carul mare...

TULBURAREA NARCISICA A PERSONALITATII


1. Istoric

Venind din mitologie, narcisismul, ca "dragoste de sine", a intrat in psihopatologie la sfarsitul secolului trecut cand S. Freud (1895) i-a atribuit semnificatia clinica. La o analiza mai atenta, se constata insa ca S. Freud a creat doar cadrul sau, mai corect spus, terenul psihologic in care a fost transplantat si, de fapt, transfigurat, narcisismul.

Din perspectiva analitica, parintii narcisismului sunt autostima si Ego-ul ideal. Acest Ego ideal ar fi exprimat printr-o "imagine de sine" care intruchipeaza cele mai inalte aspiratii ale persoanei. La randul lor, aceste inalte aspiratii conditioneaza autostima. 

In conditiile actuale, narcisismul trebuie considerat si, respectiv, analizat intr-o dubla ipostaziere:
- a doctrinei psihanalitice, prin care narcisismul ar trebui vazut ca eflorescenta autostimei si a Ego-ului ideal;
- a psihoterapiei psihanalitice, prin care narcisismul ar fi o elaborare defensiva, o stare de grandoare, ca expresie a unui mecanism de aparare, ca o expresie transfigurata fata de autostima scazuta.

In ultimul timp, unii psihanalisti (printre care Heinz Kohut, 1971) extind (poate in mod hazardat) implicatiile narcisismului asupra empatiei, umorului si creativitatii.

2. Definitie

Tulburarea consta intr-un sentiment exagerat al importantei propriei persoane si in convingerea fantezista nerealista asupra calitatilor sale, pe care le percepe ca unice sau exceptionale.

Intr-o definitie mai sintetica, tulburarea narcisica se caracterizeaza "printr-un patern pervaziv de grandoare in comportament si imaginatie, nevoie de admiratie si lipsa de empatie" (G. J. Gunderson, Katharine Phillips, 1995, p. 1452).

3. Sinonimii, includere

Mentionata la "Alte tulburari de personalitate specificate" de catre ICD-X (1992, p. 207), aceasta tulburare de personalitate este recunoscuta si prezentata ca entitate de catre DSM-IV (1994, p. 661). Totusi, unii clinicieni considera ca pacientii care sunt inclusi in aceasta tulburare apartin, prin continutul tabloului lor clinic, fie tulburarii antisociale de personalitate, fie tulburarii histrionice de personalitate, ceea ce anuleaza motivele care ar justifica mentinerea statutului nosografic al acestei entitati clinice.

4. Factori corelativ etiologici

Se considera ca exista o prevalenta mai inalta a tulburarilor narcisice la rudele de gradul intai ale persoanelor cu aceasta tulburare, comparativ cu loturile martor. Totusi, mai mult decat factorul genetic, este invocat elementul educational, in sensul ca descendentii isi insusesc paternul nerealist al calitatilor invocate de predecesori.

5. Date epidemiologice

Prevalenta acestei tulburari de personalitate este estimata la 2-16% din ansamblul populatiei clinice si de aproximativ 1% din populatia generala." (DSM-IV, 1994, p. 660).

6. Trasaturi psihologice si psihopatologice
6. 1. Trasaturi caracteristice sau esentiale

Autoevaluarea exagerata, nerealista, fantezista. Pacientul cu tulburare narcisica are sentimentul importantei particulare, chiar exceptionale a propriei persoane. Cel in cauza isi supraapreciaza calitatile, disponibilitatile si rezultatele actiunilor sale.

Idealizarea propriei persoane. Cel cu tulburare narcisica are convingerea ca este o persoana exceptionala, chiar unica prin valoarea si stralucirea sa. El crede ca face o continua concesie comunicand sau colaborand cu ceilalti, desi are grija sa selecteze dintre acestia pe aceia care au un statut socio-profesional superior.

Invocarea explicita si implicita prin conduita a calitatilor sale exceptionale si a importantei sale. Cu agenezie pentru decenta si modestie, persoana cu tulburare narcisica nu ezita in sublinierea repetata si exagerata a calitatilor sale.

Expectatii disproportionate ca aceste insusiri exagerate sa fie acceptate, recunoscute si apreciate ca atare de catre ceilalti. El cere sa fie considerat ca superior, capabil, inzestrat si are convingerea ca aceste calitati ii sunt inerente si evidente.

Conduita distanta, aroganta, emfatica. Avand convingerea calitatilor sale particulare, chiar exceptionale, ca si a importantei persoanei sale, narcisicul se comporta distant si arogant. Mentionam ca atitudinea si conduita sa sfidatoare nu constituie consecinta comprehensibila asupra calitatilor sale, ci o trasatura patologica "per se" intrucat, in mod normal, oamenii autentic inzestrati si valorosi nu sunt neaparat infatuati, emfatici si orgoliosi.

Nonreceptivitate si insensibilitate la opinii diferite, sfaturi sau indemnuri. Narcisicii isi supraestimeaza nu numai propria persoana, ci si propriile opinii, puncte de vedere, atitudini si actiuni. In aceasta situatie ei minimalizeaza, resping sau, in cel mai bun caz, ignora opiniile celorlalti.

Disponibilitati empatice reduse, superficiale si inautentice, fapt care ii face insensibili la problemele altora, la suferintele, doleantele si aspiratiile lor. 

Aviditate pentru titluri, demnitati, situatii, onoruri, ranguri. Persoana cu tulburare narcisica prezinta nu numai o tendinta, ci si un simt deosebit pentru a obtine gratificatii si pozitii cat mai inalte in plan social si material.

6.2. Trasaturi facultative sau asociate

Fantasme de succes nelimitat, marire, putere, bogatie, stralucire. lntr-adevar, in unele momente, mai ales in urma unor succese reale, cand este incurajat sau laudat, narcisicul dezvolta reverii asupra unor realizari sigure, facile, fascinante. 

Manipulator al relatiilor interpersonale, pe care le orienteaza si le dirijeaza in favoarea sa, in vederea atingerii scopurilor sale.

Sensibilitatea la critica, insucces, frustratie sau pierdere, fata de care reactioneaza disproportionat, traindu-le ca pe o puternica ofensa si lezare a demnitatii, ca o umilire sau degradare. Sentimente ostile sau malefice, pe care le proiecteaza asupra interlocutorilor care nu-si exprima suficient, sau in mod evident, admiratia fata de el.

6.3. Trasaturi diferentiale
6.3.1. Trasaturi diferential-culturale. 

Un anumit grad de narcisism poate constitui o componenta. a etosului unui popor sau al unui grup socio-cultural. Pe de alta parte, anumite precepte religioase promoveaza mila,  modestia, umilinta, renuntarea (la onoruri, putere sau avere), realizand astfel o profilaxie continua si eficienta a narcisismului sau, in orice caz, o limitare a manifestarilor sale.

6.3.2. Trasaturi diferentiale de varsta. 

Unele trasaturi narcisice pot fi constatate la adolescenti, dar acestea nu trebuie apreciate ca patologice si nici ca premonitorii pentru dezvoltarea unei tulburari de personalitate narcisica.

6.3.3. Trasaturi diferentiale de sex. 

Prevalenta tulburarii este mai mare la barbati, la care si personalitatea narcisica este mai frecventa. Aceasta diferenta devine inteligibila daca avem in vedere faptul ca perspectiva psihologica si psihopatologica a narcisismului nu este sinonima cu perspectiva si semnificatia culturala a iubirii propriei imagini fizice. 

Din aceasta perspectiva, subliniem ca in psihologie si psihopatologie:
- nu este vorba atat de iubire, cat de supraevaluare;
- nu atat a calitatilor fizice, cat a celor care confera putere;
- in reala sa conceptie, orice iubire implica disponibilitati de daruire, dar iubirea de sine (a narcisicului) isi afla sorgintea in egoism si este directionata spre egocentrism;
-In narcisism este o iubire egofilica si o continua convertire de la iubire spre supraevaluare si marire.

7. Evolutie

Tulburarea narcisica a personalitatii are o evolutie cronica, susceptibila de agravari prin insuccese, pierderi si frustrari aduse in mod inerent de viata si, desigur, de varsta, care ii sidereaza atributele ce ii sustineau orgoliul si autostima.

8. Complicatii 

Survin mai ales in urma situatiilor psihostresante si frustrante si a constatarii devalorizarii si neacreditarii. Riscul cel mai inalt il reprezinta complicatiile depresive (de la tulburarea distimica pana la tulburarea depresiva majora), ca si toxicomania sau alcoolomania.

9. Diagnostic diferential

Polimorfismul tabloului clinic al tulburarii narcisice aduce in discutie numeroase alte tulburari de personalitate si, in primul rand, tulburarea dissociala, histrionica si borderline. 

 Tulburarea dissociala de personalitate, desi prezinta unele aspecte comune (ca tendinta manipulativa si lipsa de empatie), se distinge de tulburarea narcisica prin sfidarea drepturilor si bunurilor celorlalti, comportament intruziv si agresiv, ca si prin indiferenta fata de opiniile altora.

Tulburarea histrionica de personalitate, ilustrata in special prin aviditate pentru atentia si admiratia celorlalti, se deosebeste de tulburarea narcisica prin pattern-uri de emotivitate excesiva, prin permeabilitatea si rezonanta afectiva, ca si prin puternica lor sugestibilitate.

Tulburarea borderline de personalitate se distinge de tulburarea narcisica prin instabilitatea ilustrata atat in relatiile interpersonaIe, cat si in privinta imaginii de sine; de asemenea, in tulburarea borderline exista manifestari impulsive si tendinte auto destructive care lipsesc in tulburarea narcisica.

Tulburarea anancasta de personalitate (obsesiv-compulsiva) aduce in discutie problema perfectionismului (spre care tind continuu obsesiv-compulsivii), dar pe care narcisicii considera ca l-au atins.

Episoadele expansive sau fazele hipomaniacale prezinta ca trasatura comuna cu narcisicii supraestimarea. In episoadele dispozitional-expansive aceasta este insotita de jubilatie, pe cand in narcisism supraestimarea este acompaniata de autoadmiratie. Totodata toleranta, complezenta, darurile exagerate completeaza tabloul expansivitatii, dar lipsese din evantaiul trasaturilor tulburarii narcisice.

1o. Abordare terapeutica
1o.1. Psihoterapia intampina cele mai mari si neasteptate dificultati in tulburarea narcisica de personalitate, datorita caracterului inflexibil si redutabil al trasaturilor acestei forme. Totusi, cateva recomandari ar putea fi utile:
-inainte de abordarea terapeutica se impune elucidarea diagnostica
-odata diagnosticul elucidat si validat, psihoterapeutul trebuie sa stie ea patern-ul trasaturilor este ferm structurat si extrem de greu poate fi modificat; in astfel de conditii este recomandabil:
- sa se recurga la o psihoterapie profunda, bine elaborata, restructuranta, cum este psihanaliza.

1o.2. Psihofarmacologia s-a orientat in ultimii ani asupra sarurilor de Litiu, recomandabile la pacientii care prezinta oscilatii ale dispozitiei. Evident, aici s-a avut in vedere o nemarturisita analogie intre tulburarea narcisica si manie.

Depresiile care apar si evolueaza pe fondul tulburarii narcisice beneficiaza de tratament cu antidepresive din a doua generatie sau antidepresive cu actiune farmacodinamica specifica si eficienta.

De fapt, terapia psihofarmacologica din tulburarea narcisica are in vedere mai ales complicatiile care, de cele mai multe ori, se inscriu pe scala distimie-depresie majora. In plus, trebuie evitat riscul virajului ocazionat de triciclice. Din aceasta perspectiva, o buna indicatie prezinta Maprotilina (Ludiomil), Mianserina (Lerivon), cunoscut fiind faptul ca efectele lor secundare sunt relativ reduse. 

Intrucat noncomplianta narcisicilor este semnificativ sporita de aceste efecte adiacente, se poate recomanda Tanakan (extract de Ginkgo-Biloba) intr-o posologie de trei doze zilnice, respectiv 1ml x 3 pe zi, cu ocazia meselor principale.

Prof.Dr.George Ionescu - Tulburarile personalitatii

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu