sâmbătă, 2 iunie 2012

De ce l-a suparat Dana Andronie pe Daniel Iancu


Folk You! stă la Vamă

9 august 2008



CANDIDATURĂ. Mircea Rusu merită să fie ales pe viaţă în folk!
AUZI! Reţeta Ţapinarilor: misoginism la volum maxim
VALOARE. Ecoul: o veritabilă oglindă sonoră a mării şi a sufletului
PRIMUL PAS. Andrei Păunescu, un debutant al Festivalului Folk You!
TEACHER. Mircea  Florian a coordonat un seminar muzical în aer liber
CU MAREA LA PICIOARE... Şi dragostea parcă-i mai necuprinsă cînd folkul te învăluie cu magia sa
SMERENIE. Recitalul lui Nicu Alifantis a fost un ritual de rugăciune pe altarul Folk You! în faţa a 2.000 de oameni
1234567

ÎN 2008 NU PIERDE NIMENI, CÎŞTIGĂ TOATĂ LUMEA
Dinu Olăraşu, Andrei Păunescu, Ţapinarii, Mircea Florian, Daniel Iancu, Ecoul, Zoia Alecu, Mircea Rusu Band, Victor Socaciu & Biroul Executiv, Nicu Alifantis & ZAN au ţinut la Vamă 2.000 de oameni timp de peste opt ore. Cei vămuiţi au fost cîntăreţii, nu publicul. El le-a luat celor dintîi vama de cîntec pentru a-şi hrăni sufletul flămînd. Nici cei vămuiţi n-au rămas mai săraci, dimpotrivă, s-au îmbogăţit.  


ÎN 2008 NU PIERDE NIMENI, CÎŞTIGĂ TOATĂ LUMEA
Dinu Olăraşu, Andrei Păunescu, Ţapinarii, Mircea Florian, Daniel Iancu, Ecoul, Zoia Alecu, Mircea Rusu Band, Victor Socaciu & Biroul Executiv, Nicu Alifantis & ZAN au ţinut la Vamă 2.000 de oameni timp de peste opt ore. Cei vămuiţi au fost cîntăreţii, nu publicul. El le-a luat celor dintîi vama de cîntec pentru a-şi hrăni sufletul flămînd. Nici cei vămuiţi n-au rămas mai săraci, dimpotrivă, s-au îmbogăţit.  


Rugă şi folk tridimensional

LEGĂMÎNT ● Robii vocaţiei: Nicu Alifantis şi Mircea Florian
Opt ore lucrătoare de folk cu marea pe post de CTC (controlul tehnic de calitate). Folk You! a început joi seară, la ora 19:00, cu Ana-Maria Bordean, şi s-a încheiat vineri dimineaţă, la 3:30, cu recitalul imperial al lui Nicu Alifantis. O femeie din Tîrgovişte a avut grijă ca trei candele să ardă permanent la marginea scenei, pentru sufletul prezent al lui Florian Pittiş. Vîntul mai greşea, stingîndu-le din cînd în cînd. 

Doru Ionescu are dificila misiune de a fi amfitrionul celei de-a patra ediţii a festivalului. Florian Pittiş inaugura în 2005 serile Folk You!. Scaunul gol din dreapta scenei ne-a amintit că Moţu încă veghează. Dacă ar fi fost prezent şi fizic, Pittiş ar fi fost desigur fericit să vadă că festivalul a fost deschis anul acesta de trei tineri artişti talentaţi: Ana-Maria Bordean, Tituş Constantin Cojocaru şi Dan Vasilescu. 

"Aşa cum am simţit de pe scenă, Folk You! este deja un curent, un val care loveşte cu putere, dar şi cu acea purificare necesară, ţărmul culturii românilor. Este timpul să ridicăm sau, mai bine zis, să redobîndim nivelul de cultură al unei societăţi intoxicate cu atîta muzică fără valoare." Acestea sînt cuvintele unuia dintre debutanţii festivalului, Tituş C-tin Cojocaru. Au urmat veteranii, cu Dinu Olăraşu cap de listă. Cîntecele lui au ajuns la stele, ca nişte garoafe cu aripi. 

CUCUL DIN VAMĂ. Al doilea veteran este, de fapt, un debutant pe scena Folk You!: Andrei Păunescu. A şi recunoscut-o, de altfel: "Mă simt ca la debut. E prima oară cînd cînt la Folk You!". Pe la mijlocul recitalului, Andrei a lansat provocarea: "Acum voi cînta o piesă la care, dacă nu o să reacţionaţi, îmi iau chitara şi mă duc... ca un cuc. Chiar dacă în Vama Veche nu prea sînt cuci. E o piesă pe versuri de Adrian Păunescu. Se numeşte «Doamne, ocroteşte-i pe români!»". Publicul a reacţionat şi a cîntat o dată cu el. Să moară cucul de ciudă şi mai multe nu!

Deşi, cum singuri recunosc, "ţapinarii" cîntă o muzică hibridă – ceva între folk, rock şi teatru –, prestaţia lor i-a cucerit pe cei 2.000 de folkişti adunaţi pe plaja de lîngă Corsaru. Secretul acestui mare succes, cristalizat în timp, este misoginismul. Un misoginism dramatic, pigmentat cu tandreţe şi frustrări clamate. Pentru ei, "fericirea e un lucru mărunt,/ e o aripă care vibrează,/ fericirea e un lucru mic,/ e un pitic/ ce dansează". Nu-i un lucru mărunt că toată Vama a vibrat şi le-a stat la picioare. La sfîrşit au mulţumit şi s-au prezentat cu autoironie: "Formaţia vocal-instrumentală formată din două voci şi o chitară – ŢAPINARII". 

"Ce e nou prin poieniţă, veveriţă?" Aşa şi-a început greul-greilor, Mircea Florian, recitalul de o extraordinară complexitate. Muzica lui este mai mult decît folk şi chiar mai mult decît muzică. E meditaţie, e filozofie cîntată. Dar nu în concepte, ci în versuri simple, copilăreşti, pe un fundal de muzică psihedelică, dublată de sunetele pădurii. Iar textele vorbesc despre păsările şi animalele pădurii. Ceea ce creează şi cîntă Mircea Florian se poate numi muzică tridimensională sau chiar multidimensională. Ca relaţie cu publicul, spectacolele sale sînt 

CURSURI DE INIŢIERE. "Seminarul în aer liber din această seară – a explicat el posibililor discipoli – va avea două teme: iubirea şi moartea." De altfel, una dintre piese avea titlul "Mortret", sugerînd ideea unui portret controlat de moarte. 

După atîta solicitare a spiritului, a venit partea de divertisment a serii, asigurată de Daniel Iancu, secondat de Ovidiu Mihăilescu. Unele dintre piesele lui Iancu (voce extraordinară şi o remarcabilă stăpînire a chitării) duc însă folkul în zona derizoriului. ("Muri-ţi-ar capra de infarct" sau "Vine valul şi-mi ia calul"). Are însă şi piese care frizează pamfletul politic şi pamfletul, în general: "Radu m-a ză,/ Radu m-a ză,/ Radu m-a zărit/ Şi-mi blochează/ Şi-mi blochează/ roata la Olcit". Daniel are şi un pamflet dramatic, care a emoţionat marea de oameni: "Bunicul meu şi Teo". El a ţinut să precizeze că această melodie nu o cîntă, de obicei, în public, pentru că ţine de o zonă intimă şi profundă a sufletului său. Show-ul în doi s-a terminat apoteotic cu parodia muzicală a lui Ovidiu Mihăilescu, "Cow-boy-ul Nelu", cu un mesaj pe gîndul folkiştilor: "Cine de aici mai ascultă manele/ Am să-l ucid cu mîinile mele".     

Coana Zoiţica (Alecu) a fost, ca de obicei, la nivelul standardelor pe care singură şi le-a impus. Efectul exigenţei s-a manifestat în cazul ei prin magie muzicală. Pînă şi un băieţel în vîrstă de 6 luni (Robert Ionescu, cel mai tînăr spectator care a participat vreodată la Folk You!) a ascultat-o cu seriozitate şi cu interes. 

BAIE DE MULŢIME. Primarul din Band a venit la Folk You! pentru un schimb de experienţă, în folosul obştei. A făcut baie de mulţime, cucerind publicul cu vechile sale hituri. La cum a cîntat, s-a asigurat de două mandate de primar, iar mandate de folkist... fără număr!

În formula Sorina Bloj şi Alexandrina Luca, Ecoul a răsunat pentru prima dată în Vama Veche. Pe la ora 1:00, marea, înfrigurată şi ea parcă, s-a dat mai aproape de ţărm, pentru "două vorbe şi-o cană cu vin". În contrapartidă pentru acest privilegiu, marea şi-a oferit serviciile de backing vocal. Ba chiar şi-a depăşit atribuţiile în acest sens, acoperind uneori Ecoul. A venit însă Victor Socaciu cu Biroul Executiv şi i-a mai tăiat din elan. La Nicu Alifantis marea n-a avut nici o şansă! A fost redusă la tăcere. Era un moment important şi grav. Robul lui Dumnezeu şi-al folkului, Nicu Alifantis, şi-a început recitalul cu o rugăciune. A mulţumit tuturor celor care l-au ajutat să evolueze în muzică, tuturor celor cu care a cîntat, celor care au organizat Festivalul Folk You! şi tuturor spectatorilor din Vama Veche. Iar recitalul său a fost dedicat în întregime memoriei lui Florian Pittiş. Emoţia pe care a transmis-o a fost uriaşă. Prima seară Folk You! s-a încheiat, aşa cum am spus, dimineaţa. La cel de-al patrulea bis al lui Alifantis, toţi spectatorii au cîntat în picioare o dată cu el.

Program

Folk You! este organizat de Jurnalul Naţional, în parteneriat cu TVR 2 şi Radio3-net Florian Pittiş. În această seară, începînd cu ora 19:00, vor urca pe scena de la Vama Veche următorii: Silvan Stâncel, Bogdan Grosu, Teodora Iacob, Alina Zaharia, Magdalena Puşcaş, Tatiana Stepa, Pavel Stratan, Narcisa Suciu, Poesis, Mircea Vintilă & Brambura, Marcela Saftiuc, Mircea Baniciu. Aşa cum ne-au obişnuit pînă acum, prietenii noştri folkişti vor lucra şi peste program. De dragul publicului, bineînţeles!

Sursa articolului: http://www2.jurnalul.ro/folk-you/folk-you-sta-la-vama-131126.htm 





Avand in vedere cele de mai sus, ma ajuta sa fac lumina in subiectul "de ce Omul Bun nu vede decat parerile contra, iar pe cele pro le trece cu vederea? Din articolul de anul acesta "Astazi e ziua ta Daniel Iancu" scris de iubitoarea Loreta Popa, se desprinde inca o informatie de valoare despre personalitatea lui Daniel Iancu. Incantarea provocata de articolul "dragei prietene Loreta Popa" vine si dezvaluie - pe fondul multumirii de a fi primit "ganduri bune si urari"- nemultumirea cu privire la "o angajată pe nume Andronie, care a publicat acum câţiva ani articole cel puţin răutăcioase la adresa mea, dacă nu chiar prost documentate, sau probabil fără să înţeleagă versurile şi muzica." 



Cum a indraznit "o angajata" sa nu il aprecieze pozitiv pe tanarul narcisist al folkului romanesc? cum a indraznit sa-si spuna parerea in public despre creatiile lui Daniel Iancu? cata nerusinare, cata neobrazare, cata indrazneala la o jurnalista obisnuita cu valorile culturale peste medie!

Daca as cunoaste-o pe Loreta Popa, as ruga-o sa-si duca dorinta pana la capat macar in cazul narcisistului Daniel Iancu, pentru ca afirmatia ei "Îmi doresc să vedeţi şi voi iubire în fiecare fiinţă pe care o întâlniţi la fel cum văd eu", o obliga intr-un fel, macar prietenilor sai sa le "deschida" ochii catre manifestarea sensibilitatii pentru oameni, indiferent ca esti apreciat, laudat, ori nu. 

Am scris acum ceva timp ca profilul personalitatii lui Daniel Iancu este redat excelent de Mircea Eliade in eseul sau "Despre barbatii superiori" care sufera vesnic de sindromul "tipului neinteles".


Redau, din nou, un fragment din eseul lui Mircea Eliade despre tipul superior. Nu m-ar mira deloc sa aflu ca Daniel Iancu nu agreeaza scrierile lui Mircea Eliade, dovedit ca fiind un bun cunoscator al sufletului omenesc.


"Ceea ce e plicticos la un bărbat superior este faptul că niciodată nu are curajul orgoliului, ( afirmand mereu ca el, Daniel Iancu, este "plin de defecte") niciodată nu-ţi va spune in faţă că el e geniu şi tu un simplu muritor - ci iţi va da a inţelege aceasta. Orice face şi orice scrie dă să inţeleagă ceva pe care nu are curajul să mărturisească. De aici o serie de rafinamente şi subtilităţi insuportabile pentru orice om cu bun-simţ. 

Bărbaţii aceştia superiori sunt ori revoltaţi, ori resemnaţi. Niciodată impăcaţi cu ceasul şi lumea in care trăiesc.

Cea mai mare bucurie a lor - in afară de aceea produsă când se vorbeşte de ei - este să-şi analizeze necontenit inălţimile sufleteşti la care trăiesc şi să măsoare distanţele care ii despart de ceilalţi. Analiză, himere şi automatism; rămân intotdeauna un tip, oricât s-ar strădui să se deosebească de mediocritate şi de plebe. Căci a fi mediocru nu este o ruşine; dar a cădea in cealaltă mediocritate, a culmilor, a tipului superior - este de-a dreptul vulgar. 


Succesul oamenilor superiori - bărbaţi şi femei - se datoreşte acestei vulgarităţi a spiritualităţii publicului. Care işi alege idoli ce le flatează nostalgiile de "superioritate", de "geniu neinţeles", de "om tare", de "trimis", de "salvator". Căci, in fond, fiecare ar dori să fie un bărbat superior..."

Mircea Eliade  - Oceanografie - Fragment din eseul "Despre barbatii superiori"


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu